marți, 19 octombrie 2010
luni, 25 mai 2009
Trebuie sa plec. Poate ma repet.
Trebuie sa plec. Poate ma repet.
Oraşul şi cotidianul lui nu ni se dau decît în fragmente, în bucăţi neregulate, aruncate la întâmplare. Cioburi imposibil de adunat întru-un ansamblu, precum existenţele noastre cotidiene fractalizate de experienţe personale. Oraşul ni se distribuie pe bucaţi de timp, spaţiu, expresie. Putem privi oraşul în construcţia cotidianului într-un mod fractalic, în care partea, „ciobul” reflectă acelaşi grad de complexitate ca şi întregul.
Nicolae Comanescu este un ciob al oraşului, un punct al fractalităţii lui prin care discursul despre oraş deschide o scenă, o poveste despre ceea ce se petrece atunci când eşti infestat imaginar de urban şi nu de o urbanitate oarecare, ci una locală, cu implicaţii şi încărcături specifice. Artistul decupeză tridimensionalitatea oraşului în linii de forţă şi stări afective, în suprafeţe de înscriere şi de descriere, fără ca acestea să fie geometrice sau geografice ci mai degrabă suprafeţe afective sau planuri de compoziţie în care joacă personaje ce poartă sentimente formate în teritoriul autohton.
Un personaj cu pălărie se deplasează spre „Casa Poporului” mânuind un wind surf, acelaşi personaj cu pălărie joacă golf, se plimbă în „truckers paradise”, înoată printre galioane de secol XVI sau îndeasă o lingură în gură, taxiuri newyork-eze se plimbă în decoruri cu iz de Bucureşti american, oglinzi retrovizoare reflectă realităţi distorsionate, doritori de verde sunt prinşi în urban, piloţi de motocicletă traversează peisaje de van Gogh, frunze din spatele cărora descoperi o metropolă, zile în care se scapă autobuzul, acţiuni ale culorii mov sau verde, personaje-culori, culori din praf, peisaje din praf, muştar, pământ, scrum.
Sentimentul lui „something is wrong” face şi desface scenele lui Comănescu, cu el se construiesc raporturile cu teritoriul pânzei, schimburile şi combinaţiile eclectice ale „imaginarului de Bucureşti” cu care artistul mestecă în „partea blestemată” a privitorului. Parcă ştii despre ce este vorba, dar nu prea îţi vine să-l crezi. Dacă mai zăboveşti puţin, simţi că acest sentiment nu-ţi este străin, trăieşte împreună cu tine, te priveşte drept în ochi oriunde ai roti capul. Din el se formează flora şi fauna Bucureştiului. Dacă românul ar avea un sentiment specific cu care ar trebui să se legitimeze, aşa cum sunt sarmalele în domeniul culinar, atunci sentimentul lui „something is wrong” poate fi acela, chiar în această formă cosmopolită, deorece dacă ceva este greşit, atunci făra îndoială că trebuie făcut ceva, iar ceea ce este de făcut este că „trebuie să plec”.(trimitere la lucrarea „poate ma repet, trebuie sa plec” ).
Obsesia plecării este o altă caracteristică a vremurilor noastre, pe care artistul o speculează. Fără îndoială că este vorba de experienţe personale, dar aceste experienţe nu sunt izolate, ci îmbracă o universalitate locală. Generaţia noastră se identifică cu obsesia plecării dincolo, acolo unde urbanitatea este paradisiacă, unde totul este aşa cum trebuie să fie şi aproape nimic nu este greşit. Nicolae Comănescu cunoaşte foarte bine această logică a sentimentului greşitului şi obsesia plecării, deoarece acestea nu sunt vibraţii recente, ci ele îşi au rădăcinile bine prinse în betonarea urbană a anilor ’70, care ridica noile cartiere ale patriei (printre care şi Berceni-ul lui Comănescu), în care obsesia plecării învăţa să facă primii paşi. Poate ca nu este locul potrivit pentru tema aceasta, însă e cert că ceva din trecut lucreză în pânzele artistului, iar noi nu suntem străini de lucrul acesta.
Picturile lui Comănescu imagineză o urbanitate densă, plină de alternative, personajele intră în acţiune cu urbanitatea, mobilitatea scenelor se formează sub supravegherea personajelor. Aproape totul vine din freamătul urbanului, temele, imaginile, materia, culorile.
Fizic, oraşul se extinde în pânzele lui Comănescu. Atunci când urbanitatea nu mai este halucinantă şi îşi dizolvă propriile obsesii şi frustrări colorate, parcă la un alt nivel, ascuns mai înainte, ea se arată fractală, avansează cu paşi fini şi insesizabili din praf, intră prin pori, orificii, ajunge în sânge, la inimă, în creier, apoi iese prin ochi, formând programatic, din faţă, rotocoale de praf ca mici oglinzi sau dimensiuni ale fractalităţii ei. Picturi din praf. Praful la putere.
Originalitatea proiectelor lui N.C. nu se concentrează numai în relaţia artist-urbanitate, sau în rezugrăvirea mitului consumerismului cotidian care invadează urbanul ci într-un raport conceptual, de subiectivare care debordează vizualul şi cu ajutorul căruia Comănescu „is playing the World in painting”.
Curator. Adrian Bojenoiu
NICOLAE COMANESCU PREZINTA: O COMPILATIE DE PEISAJE URBANE
Aceasta este o expozitie de peisaje urbane si de insemne specifice oraselor. Este o expozitie cu picturi care rezulta dintr-un mix de perspective urbane diferite. E vorba de perspectiva locuitorilor din oras, ca mine si ca tine, de perspectiva lui Nicolae Comanescu, artistul din oras, si de perspectiva tuturor celor care se bucura de o viata activa in mijlocul unei metropole moderne precum Bucuresti, New York, Londra, Berlin sau Paris.
Noi am pictat, am achizitionat si expus picturi cu subiecte inspirate de oras sau cu idei create in oras; de fapt, e imposibil sa nu surprinzi sau sa nu reprezinti prezenta imediata a mediului arhitectonic urban care ne inconjoara. Dincolo de asta, Nicolae Comanescu creeaza un mix urban caleidoscopic, unificind in interiorul aceluiasi cadru orasul actual si orasul trecut, orasul cinematic si orasul viitor. Expozitia lui N.C. este parte dintr-o tendinta mai larga de identificare a orasului ca influenta majora in productia de imagini. Noi investim viata noastra de zi cu zi in orasul care ne inconjoara, in timp ce participam la crearea insemnelor sale exterioare – reclame de neon, panouri publicitare uriase si mesaje cu litere imense, care anunta noi tendinte, label-uri si icon-uri deja populare.
Orasul este mai mult decit un fundal din spatele rutinei noastre de la serviciu, in clipele cind muncim si investim in prosperitatea noastra. Orasul acesta, plin de forme si culori, isi inspira direct cetatenii cu energiile sale in expansiune permanenta.
In interiorul orasului, arta a devenit realitate concreta; planurile arhitectilor si ideile constructive sint transformate in birouri, case, hoteluri si cinematografe vizibile, tangibile si locuibile. In oras, arta si-a redescoperit valoarea de entertainment. Picturile lui N.C. expun omniprezenta orasului si declara nevoia de facilitati si distractii moderne oferite numai de el.Cei mai mari producatori de entertainment, precum industria filmului si a jocurilor pe calculator, proclama si ei prezenta orasului, locul unde sint studiourile de film si casele actorilor; locul unde sint situate studiourile de postproductie si unde se afla universul designerului de jocuri. Este, inainte de toate, o lume familiara pentru noi toti. Un loc atit de familiar incit simtim ca e natural sa-l vedem in casele noastre, la serviciu si pe ecranele care ne inconjoara.
In final, imaginile lui N.C. functioneaza ca niste ferestre re-combinatorii.
Oglindind orasul, aceste picturi ofera privelisti ale orasului planetar. Orasul este rezultatul direct al telurilor noastre comune, al trasaturilor noastre comune si al sutelor de ani de munca, care au dus la construirea primelor centre sociale si politice globale.
Luxul sic al interioarelor si pasiunea noastra pentru design-ul de masini rapide si inteligente este binecunoscut. Design-ul de masini si modelele motocicletelor de curse au oferit intotdeauna o viziune a oraselor viitorului.
Curbele sinuoase, materialele de fibra de sticla de aici sint toate niste locuri de testare a viitoarelor transformari care influenteaza arhitectura si/sau noile facilitati ale tehnologiei uneltelor casnice. Fordismul si post-fordismul ramin inca un index stilistic pentru bunurile noastre de consum cele mai cautate, de aceea aceste picturi afirma cu tarie preeminenta vizuala a design-ului de masini in cultura noastra.
Orasele sint structuri verticale cu margini in plina expansiune, si picturile lui N.C. merg dincolo de orizont, oferind o rotatie libera de 360 de grade – o orientare libera in cautarea de noi perspective. Aceasta trebuie sa fie reprezentarea entreprizei libere in actiune cautind piete noi, o reprezentare legata intim de grafica in zig-zag a indicelui financiar.
Stefan TIRON
Text de catalog al expozitiei Nicolae Comanescu – Grand Prix Remix, MNAC/Etaj 3/4, 2-21 aprilie 2004.
Oraşul şi cotidianul lui nu ni se dau decît în fragmente, în bucăţi neregulate, aruncate la întâmplare. Cioburi imposibil de adunat întru-un ansamblu, precum existenţele noastre cotidiene fractalizate de experienţe personale. Oraşul ni se distribuie pe bucaţi de timp, spaţiu, expresie. Putem privi oraşul în construcţia cotidianului într-un mod fractalic, în care partea, „ciobul” reflectă acelaşi grad de complexitate ca şi întregul.
Nicolae Comanescu este un ciob al oraşului, un punct al fractalităţii lui prin care discursul despre oraş deschide o scenă, o poveste despre ceea ce se petrece atunci când eşti infestat imaginar de urban şi nu de o urbanitate oarecare, ci una locală, cu implicaţii şi încărcături specifice. Artistul decupeză tridimensionalitatea oraşului în linii de forţă şi stări afective, în suprafeţe de înscriere şi de descriere, fără ca acestea să fie geometrice sau geografice ci mai degrabă suprafeţe afective sau planuri de compoziţie în care joacă personaje ce poartă sentimente formate în teritoriul autohton.
Un personaj cu pălărie se deplasează spre „Casa Poporului” mânuind un wind surf, acelaşi personaj cu pălărie joacă golf, se plimbă în „truckers paradise”, înoată printre galioane de secol XVI sau îndeasă o lingură în gură, taxiuri newyork-eze se plimbă în decoruri cu iz de Bucureşti american, oglinzi retrovizoare reflectă realităţi distorsionate, doritori de verde sunt prinşi în urban, piloţi de motocicletă traversează peisaje de van Gogh, frunze din spatele cărora descoperi o metropolă, zile în care se scapă autobuzul, acţiuni ale culorii mov sau verde, personaje-culori, culori din praf, peisaje din praf, muştar, pământ, scrum.
Sentimentul lui „something is wrong” face şi desface scenele lui Comănescu, cu el se construiesc raporturile cu teritoriul pânzei, schimburile şi combinaţiile eclectice ale „imaginarului de Bucureşti” cu care artistul mestecă în „partea blestemată” a privitorului. Parcă ştii despre ce este vorba, dar nu prea îţi vine să-l crezi. Dacă mai zăboveşti puţin, simţi că acest sentiment nu-ţi este străin, trăieşte împreună cu tine, te priveşte drept în ochi oriunde ai roti capul. Din el se formează flora şi fauna Bucureştiului. Dacă românul ar avea un sentiment specific cu care ar trebui să se legitimeze, aşa cum sunt sarmalele în domeniul culinar, atunci sentimentul lui „something is wrong” poate fi acela, chiar în această formă cosmopolită, deorece dacă ceva este greşit, atunci făra îndoială că trebuie făcut ceva, iar ceea ce este de făcut este că „trebuie să plec”.(trimitere la lucrarea „poate ma repet, trebuie sa plec” ).
Obsesia plecării este o altă caracteristică a vremurilor noastre, pe care artistul o speculează. Fără îndoială că este vorba de experienţe personale, dar aceste experienţe nu sunt izolate, ci îmbracă o universalitate locală. Generaţia noastră se identifică cu obsesia plecării dincolo, acolo unde urbanitatea este paradisiacă, unde totul este aşa cum trebuie să fie şi aproape nimic nu este greşit. Nicolae Comănescu cunoaşte foarte bine această logică a sentimentului greşitului şi obsesia plecării, deoarece acestea nu sunt vibraţii recente, ci ele îşi au rădăcinile bine prinse în betonarea urbană a anilor ’70, care ridica noile cartiere ale patriei (printre care şi Berceni-ul lui Comănescu), în care obsesia plecării învăţa să facă primii paşi. Poate ca nu este locul potrivit pentru tema aceasta, însă e cert că ceva din trecut lucreză în pânzele artistului, iar noi nu suntem străini de lucrul acesta.
Picturile lui Comănescu imagineză o urbanitate densă, plină de alternative, personajele intră în acţiune cu urbanitatea, mobilitatea scenelor se formează sub supravegherea personajelor. Aproape totul vine din freamătul urbanului, temele, imaginile, materia, culorile.
Fizic, oraşul se extinde în pânzele lui Comănescu. Atunci când urbanitatea nu mai este halucinantă şi îşi dizolvă propriile obsesii şi frustrări colorate, parcă la un alt nivel, ascuns mai înainte, ea se arată fractală, avansează cu paşi fini şi insesizabili din praf, intră prin pori, orificii, ajunge în sânge, la inimă, în creier, apoi iese prin ochi, formând programatic, din faţă, rotocoale de praf ca mici oglinzi sau dimensiuni ale fractalităţii ei. Picturi din praf. Praful la putere.
Originalitatea proiectelor lui N.C. nu se concentrează numai în relaţia artist-urbanitate, sau în rezugrăvirea mitului consumerismului cotidian care invadează urbanul ci într-un raport conceptual, de subiectivare care debordează vizualul şi cu ajutorul căruia Comănescu „is playing the World in painting”.
Curator. Adrian Bojenoiu
NICOLAE COMANESCU PREZINTA: O COMPILATIE DE PEISAJE URBANE
Aceasta este o expozitie de peisaje urbane si de insemne specifice oraselor. Este o expozitie cu picturi care rezulta dintr-un mix de perspective urbane diferite. E vorba de perspectiva locuitorilor din oras, ca mine si ca tine, de perspectiva lui Nicolae Comanescu, artistul din oras, si de perspectiva tuturor celor care se bucura de o viata activa in mijlocul unei metropole moderne precum Bucuresti, New York, Londra, Berlin sau Paris.
Noi am pictat, am achizitionat si expus picturi cu subiecte inspirate de oras sau cu idei create in oras; de fapt, e imposibil sa nu surprinzi sau sa nu reprezinti prezenta imediata a mediului arhitectonic urban care ne inconjoara. Dincolo de asta, Nicolae Comanescu creeaza un mix urban caleidoscopic, unificind in interiorul aceluiasi cadru orasul actual si orasul trecut, orasul cinematic si orasul viitor. Expozitia lui N.C. este parte dintr-o tendinta mai larga de identificare a orasului ca influenta majora in productia de imagini. Noi investim viata noastra de zi cu zi in orasul care ne inconjoara, in timp ce participam la crearea insemnelor sale exterioare – reclame de neon, panouri publicitare uriase si mesaje cu litere imense, care anunta noi tendinte, label-uri si icon-uri deja populare.
Orasul este mai mult decit un fundal din spatele rutinei noastre de la serviciu, in clipele cind muncim si investim in prosperitatea noastra. Orasul acesta, plin de forme si culori, isi inspira direct cetatenii cu energiile sale in expansiune permanenta.
In interiorul orasului, arta a devenit realitate concreta; planurile arhitectilor si ideile constructive sint transformate in birouri, case, hoteluri si cinematografe vizibile, tangibile si locuibile. In oras, arta si-a redescoperit valoarea de entertainment. Picturile lui N.C. expun omniprezenta orasului si declara nevoia de facilitati si distractii moderne oferite numai de el.Cei mai mari producatori de entertainment, precum industria filmului si a jocurilor pe calculator, proclama si ei prezenta orasului, locul unde sint studiourile de film si casele actorilor; locul unde sint situate studiourile de postproductie si unde se afla universul designerului de jocuri. Este, inainte de toate, o lume familiara pentru noi toti. Un loc atit de familiar incit simtim ca e natural sa-l vedem in casele noastre, la serviciu si pe ecranele care ne inconjoara.
In final, imaginile lui N.C. functioneaza ca niste ferestre re-combinatorii.
Oglindind orasul, aceste picturi ofera privelisti ale orasului planetar. Orasul este rezultatul direct al telurilor noastre comune, al trasaturilor noastre comune si al sutelor de ani de munca, care au dus la construirea primelor centre sociale si politice globale.
Luxul sic al interioarelor si pasiunea noastra pentru design-ul de masini rapide si inteligente este binecunoscut. Design-ul de masini si modelele motocicletelor de curse au oferit intotdeauna o viziune a oraselor viitorului.
Curbele sinuoase, materialele de fibra de sticla de aici sint toate niste locuri de testare a viitoarelor transformari care influenteaza arhitectura si/sau noile facilitati ale tehnologiei uneltelor casnice. Fordismul si post-fordismul ramin inca un index stilistic pentru bunurile noastre de consum cele mai cautate, de aceea aceste picturi afirma cu tarie preeminenta vizuala a design-ului de masini in cultura noastra.
Orasele sint structuri verticale cu margini in plina expansiune, si picturile lui N.C. merg dincolo de orizont, oferind o rotatie libera de 360 de grade – o orientare libera in cautarea de noi perspective. Aceasta trebuie sa fie reprezentarea entreprizei libere in actiune cautind piete noi, o reprezentare legata intim de grafica in zig-zag a indicelui financiar.
Stefan TIRON
Text de catalog al expozitiei Nicolae Comanescu – Grand Prix Remix, MNAC/Etaj 3/4, 2-21 aprilie 2004.
Spending your mid-life crisis on the beach
Spending your mid-life crisis on the beach.
Spending your mid-life crisis on the beach - 01
Spending your mid-life crisis on the beach - 02
Spending your mid-life crisis on the beach - 03
Spending your mid-life crisis on the beach - 04
acrilic pe pinza, 100X250 cm, 2004 - 2006
acrylic on canvas, 90X250 cm, 2004 - 2006
Spending your mid-life crisis on the beach - 01
Spending your mid-life crisis on the beach - 02
Spending your mid-life crisis on the beach - 03
Spending your mid-life crisis on the beach - 04
acrilic pe pinza, 100X250 cm, 2004 - 2006
acrylic on canvas, 90X250 cm, 2004 - 2006
Perfect day for swimming.
Perfect day for swimming.
acrilic si ulei pe pinza, 110X120 cm, 2005
acrylic and oil on canvas, 110X120 cm, 2005
Wrong hill
Wrong hill
acrilic si ulei pe pinza, 200X180 cm, 2004
acrylic and oil on canvas, 200X180 cm, 2004
Casa poporului
Casa poporului
acrilic si ulei pe pinza, 200X180 cm, 2004
acrylic and oil on canvas, 200X180 cm, 2004
After having my fill. I hear noise under my bed.
Dupa ce am cumparat ce trebuie. Aud zgomote sub pat.
Consumer Logic Visual Product – more!
Individualism gen angajatul lunii isi da intilnire cu traditia fauve – pop - hiperrealism american.
O pictura cu tot ce ai nevoie pentru sanatatea ta culturala.
Text: Stefan Tiron (din catalogul expozitiei GRAND PRIX REMIX).
acrilic pe pinza, 120X110 cm, 2004
After having my fill. I hear noise under my bed.
Consumer Logic Visual Product – more!
The best employee of the month individualism hooks up with the fauve – pop - american hiperrealism tradition.
A painting with everything that’s good for your cultural health.
Text: Stefan Tiron (from GRAND PRIX REMIX exhibition catalog).
acrylic on canvas, 120X110 cm, 2004
Some objects in mirror are wronger than they appear
Some objects in mirror are wronger than they appear. acrilic si ulei pe pinza, 100X250 cm, 2004
acrylic and oil on canvas, 100X250 cm, 2004
They where waiting for me
Sint zile cind ma asteapta cu portiera deschisa
Gangland is cool – doggy dog vision.
Art deco din perioada prohibitiei cu o urma de oras flamand dupa apusul soarelui, atunci cind politia face razie.
Tacos mexican piperat in suprarealism de ardei iute.
Text: Stefan Tiron (din catalogul expozitiei GRAND PRIX REMIX).
acrilic pe pinza, 120X110 cm, 2004
They where waiting for me
Gangland is cool – doggy dog vision.
Prohibition era art deco with a touch of Flemish city after dark, when they bust the joint.
Mexican tacos spiced with Chilly surrealism.
Text: Stefan Tiron (from GRAND PRIX REMIX exhibition catalog).
acrylic on canvas, 120X110 cm, 2004
.
These horses do not move up and down
Acesti cai nu se misca in sus si in jos
Horsepowered Consumer Goods – childhood memories. Jockey cu Liz din National Velvet se tavalesc in fin in plin romantism de carusel.
Tehnica impresionista este egalata doar de aplauzele prelungite.
Text: Stefan Tiron (din catalogul expozitiei GRAND PRIX REMIX).
acrilic pe pinza, 120X110 cm, 2004
These horses do not move up and down
Horsepower Consumer Goods – childhood memories. National Velvet jockey with Liz takes a hayride with Merry-go-round romanticism.
Impressionist technique is matched only by the standing ovations.
Text: Stefan Tiron (from GRAND PRIX REMIX exhibition catalog).
acrylic on canvas, 120X110 cm, 2004
Travel Channel Samba si Trabajo no
Travel Channel Samba si Trabajo no
Pacific Guadalajara Vision – sea resort thirdworldism.
Arta op gen mariachi cu atitudine de hamac.
Relaxare globala in albastru cu gestaltism bronzat.
Text: Stefan Tiron (din catalogul expozitiei GRAND PRIX REMIX).
acrilic pe pinza, 110X120 cm, 2004
Travel Channel Samba si Trabajo no
Pacific Guadalajara Vision – sea resort thirdworldism.
Mariachi op art with a hammock attitude.
Global relaxation in blue with sun-tanned gestaltism.
Text: Stefan Tiron (from GRAND PRIX REMIX exhibition catalog).
acrylic on canvas, 110X120 cm, 2004
Sint zile cind veveritele nu ma scapa din ochi.
Sint zile cind veveritele nu ma scapa din ochi.
GPS Road Movie product – the CGI version.
Ready made de efecte speciale din era glaciara combinate cu tapiterie interiora ultimul ragnet.
Combinatia perfecta dintre functionalism linistitor si animale de casa preistorice hiper-realiste.
Text: Stefan Tiron (din catalogul expozitiei GRAND PRIX REMIX).
acrilic pe pinza, 110X120 cm, 2004
Chipmunks keep an eye on me sometimes.
GPS Road Movie product – the CGI version.
Ready made Ice Age FX with top of the art upholstery.
The perfect combination of soothing functionalism spiced with hyper-realist prehistoric household pets.
Text: Stefan Tiron (from GRAND PRIX REMIX exhibition catalog).
acrylic on canvas, 110X120 cm, 2004
Cerul instelat
Cerul instelat
Ivy League Educational Product – Oval Bureau version.
Cerul instelat deasupra noastra si foamea care e in noi sint putin contrariate de situarea gresita In autobaza din Harlem capatul dinspre Cloisters.
Clochardul este defapt un dharma guru care preda politici sociale bulevardiere.
Dinamica proletcultista mixata cu atitudine CBGB.
Text: Stefan Tiron (din catalogul expozitiei GRAND PRIX REMIX).
acrilic pe pinza, 145X115 cm, 2004
Blue skies overhead with great hunger underneath
Ivy League Educational Product – Oval Bureau version.
Homeless bum, actually a dharma guru teaches roadside politics.
Proletkult dynamics mixed with CBGB attitude.
Text: Stefan Tiron (from GRAND PRIX REMIX exhibition catalog).
acrylic on canvas, 145X115 cm, 2004
Lost in Trucker’s Paradise
Sint zile cind ma trezesc dimineata in paradisul basculantelor
Trucker’s Home Product.
Hai cupleaza, debraiaza, accelereaza din iadul feminist spre motele dragostei.
In timpul penultimului episod din telenovela de miercuri citiva soferi de tir se impaca cu Simone de Beauvoire; interpretari furise de pe Learning Channel.
Text: Stefan Tiron (din catalogul expozitiei GRAND PRIX REMIX).
acrilic pe pinza, 120X100 cm, 2004
Lost in Trucker’s Paradise
Trucker’s Home Product.
Keep on trucking out of the Feminist Hell into the Love Motels.
Action painting on the Lost Highway going back to the modernist whole-sale markets; dodgy interpretations on the Learning Channel.
Text: Stefan Tiron (from GRAND PRIX REMIX exhibition catalog).
acrylic on canvas, 120X100 cm, 2004
Wherever I go I feel lucky
Peste tot e bine unde ajung
Instant Inner Light & Happiness and other FX.
Neo-bizantinism de pe Naboo cu viziunea contemporana a unor modele vii latino.
Manierismul emigrantilor ilegali face sa mearga curentul pe fir.
Text: Stefan Tiron (din catalogul expozitiei GRAND PRIX REMIX).
acrilic pe pinza, 120X100 cm, 2004
Wherever I go I feel lucky
Instant Inner Light & Happiness and other FX.
Naboo Neo-Byzantinism with contemporary visions of Latino role-models.
Illegal Emigrants mannerisms keep the juice flowing.
Text: Stefan Tiron (from GRAND PRIX REMIX exhibition catalog).
acrylic on canvas, 120X100 cm, 2004
Sint zile cind fac confuzii. Din punct de vedere decorativ vorbind.
Sint zile cind fac confuzii. Din punct de vedere decorativ vorbind.
acrilic pe pinza, 90X120 cm, 2004
acrylic on canvas, 90X120 cm, 2004
Wrong cab in wrong place
Wrong cab in wrong place
acrilic pe pinza, 100X100 cm, 2006
acrylic on canvas, 100X100 cm, 2006
Another wrong mirror
Another wrong mirror
acrilic pe pinza, 90X120 cm, 2006
acrylic on canvas, 90X120 cm, 2006
.
duminică, 24 mai 2009
sâmbătă, 23 mai 2009
Imparatul mustelor.
Imparatul mustelor.
acrilic pe pinza, 100X120 cm, 2004
Emperor of flyes.
acrylic on canvas, 100X120 cm, 2004
The Wrong Attitude
.
The Wrong Attitude
acrilic pe pinza, 100X120 cm, 2005
acrylic on canvas, 100X120 cm, 2005
Trebuie sa plec. Poate ma repet.
.
Trebuie sa plec. Poate ma repet.
Subway Terminal Product – the full stop version.
Mers pe rosu contemporan prin sistemul de valori inversate.
Critic de arta bautor de bere la halba si fumator ca sarpele si ca turcii s-a jmecherit.
Text: Stefan Tiron (din catalogul expozitiei GRAND PRIX REMIX).
perioada Rostopasca
ulei pe pinza, 120X100 cm, 2000
Gotta be outa here
Subway Terminal Product – the full stop version.
Contemporary jay-walking trough the
inverted value system. Keg-drinking, chain-smoking androgynous art critic get’s wicked.
Text: Stefan Tiron (from GRAND PRIX REMIX exhibition catalog).
Rostopasca time
oil on canvas, 120X100 cm, 2000
miercuri, 20 mai 2009
Sint zile cind toate becurile sint galbene.
Sint zile cind toate becurile sint galbene.
More Gulf Clubbing! – visual product.
Un om cu palarie suparat pa becurile de pe o firma ruginita pe care a crescut glicina distruge toate sursele de lumina cu o crosa de golf.
Vizual vorbind asta inseamna ca o tehnica low-concept este folosita intotdeauna din motive legate de sanatate. Colectionar de arta virtual se materializeaza in fata galeriei sale favorite de pe internet.
Text: Stefan Tiron (din catalogul expozitiei GRAND PRIX REMIX).
perioada Rostopasca
ulei pe pinza, 120X100 cm, 2001
All the light-bulbs are yellow.
More Gulf Clubbing! – visual product.
A man with a hat destroying all the available light sources with a long, straight tool having a metal ending.
Visually speaking this means that a low-concept technique is always used for health-related reasons. Virtual art collector materializes in front
of his favorite VR Gallery.
Text: Stefan Tiron (from GRAND PRIX REMIX exhibition catalog).
Rostopasca time
oil on canvas, 120X100 cm, 2001
Sint zile cind imi place verde. Si nu e nicaieri.
Sint zile cind imi place verde. Si nu e nicaieri.
Tijuana Tourism Board Product.
Zgirie-norii din NY au o sansa la sud de Phoenix, Arizona.
Colectivul de arta Pueblo recupereaza terenul pierdut impotriva dusmanilor de moarte – miscarea Cobra.
Text: Stefan Tiron (din catalogul expozitiei GRAND PRIX REMIX).
perioada Rostopasca
ulei pe pinza, 120X100 cm, 2001
I do like green but green is sparse these days.
Tijuana Tourism Board Product.
The Big Apple high-rise gets a chance South of Phoenix, Arizona.
The Pueblo art collective recovers lost ground against their mortal enemies – the Cobra movement.
Text: Stefan Tiron (from GRAND PRIX REMIX exhibition catalog).
Rostopasca time
oil on canvas, 120X100 cm, 2001
marți, 19 mai 2009
Sint zile cind toate pisicile sint galbene.
Sint zile cind toate pisicile sint galbene.
Golden Roadside Boy Product – good luck charm.
Tiki neo-pagan se roaga pentru tine si familia ta in timp ce vinde ultima editie a ziarului de dimineata local.
Text: Stefan Tiron (din catalogul expozitiei GRAND PRIX REMIX).
perioada Rostopasca
ulei pe pinza, 120X150 cm, 2002
Yellow Cats rule the city
Golden Roadside Boy Product – good luck charm.
Neo Pagan Tiki prays for you and your family while selling the last edition of the local morning newspaper.
Text: Stefan Tiron (from GRAND PRIX REMIX exhibition catalog).
Rostopasca time
oil on canvas, 120X150 cm, 2002
Sint zile cind nu imi trebuie albastru.
Sint zile cind nu imi trebuie albastru.
Dinner Party product – the free bar tour version.
Un mix cu micul dejun pe gratis de pinza post-impresionista bine patrunsa bogat in fibre.
Ultima doza inainte de mistuirea post-globalismului.
Text: Stefan Tiron (din catalogul expozitiei GRAND PRIX REMIX).
perioada Rostopasca
ulei pe pinza, 100X150 cm, 2001
Eating meeting.
Dinner Party product – the free bar tour version.
A free meal of post-impressionist deep fried canvas with high-fiber content.
The last intake before the post-global takeover.
Text: Stefan Tiron (from GRAND PRIX REMIX exhibition catalog).
Rostopasca time
oil on canvas, 100X150 cm, 2001
Boogeyman
Boogeyman
perioada Rostopasca
Rostopasca time
ulei pe pinza, 80X70 cm, 1999
oil on canvas, 80X70 cm, 1999
Sint zile cind nu ma intereseaza rosu.
Sint zile cind nu ma intereseaza rosu.
perioada Rostopasca
Rostopasca time
ulei pe pinza, 120X100 cm, 1999
oil on canvas, 120X100 cm, 1999
Sint zile cind nu ma intereseaza verde.
Sint zile cind nu ma intereseaza verde.
perioada Rostopasca
Rostopasca time
ulei pe pinza, 100X80 cm, 1999
oil on canvas, 100X80 cm, 1999
I wanna back to Colorado
I wanna back to Colorado
perioada Rostopasca
Rostopasca time
ulei pe pinza, 100X80 cm, 1999
oil on canvas, 100X80 cm, 1999
Trebuie sa plec
Trebuie sa plec
perioada Rostopasca
Rostopasca time
ulei pe pinza, 120X100 cm, 1999
oil on canvas, 120X100 cm, 1999
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
